Vă reamintim faptul că workshop-urile au necesitat pre-înregistrare.

WS 1 – Diana Vasile: Ce ne-a învățat pandemia despre varianta online a relației psihoterapeutice cu persoanele traumatizate

Workshopul prezintă participanților cele mai importante învățăminte extrase din experiența de lucru online, legate de relația psihoterapeutică și de semnificația acesteia pentru dezvoltarea viitoare a serviciilor de psihoterapie pentru persoanele traumatizate. Aceste rezultate provin din experiența personală, studiul literaturii de specialitate, și o cercetare calitativă asupra a 20 de psihoterapeuți care folosesc teoria traumatizării psihice ca bază a procesului și intervențiilor psihoterapeutice.

Trei idei sunt importante: (1) dacă persoana are nevoie de ajutor și psihoterapeutul dorește să îl ofere, atunci orice canal de comunicare este oportun; (2) tehnologia este un instrument, deci să învățăm să îl folosim și ca tehnică psihoterapeutică; (3) o bună cunoaștere a teoriei este mai importantă decât canalul de comunicare și întâlnirile față în față. Workshop-ul este interactiv, plin de detalii, exemple și situații concrete, menite să sprijine psihoterapeuții, indiferent de orientarea acestora, să folosească cu încredere orice tip de interacțiunie (electronică, telefonică, față în față sau mixtă) în abordarea persoanelor traumatizate.

WS 2 – Silviu Matu și Daniel David: Psihologie și tehnologie – de la cercetare avansată la practică inovativă

Workshopul va oferi participanților o imagine de ansamblu asupra modului în care noile tehnologii, cum sunt realitatea virtuală/augmentată și robotica, ar putea să faciliteze livrarea intervențiilor psihologice. Workshopul va acoperi conceptele de bază privind integrarea acestor tehnologii în intervențiile cognitiv-comportamentale, precum și o serie de concepte mai avansate privind aplicațiile specifice în mai multe populații (de exemplu, pacienți cu fobii specifice și copii cu tulburări de spectru autist). Participanții vor putea să își formeze o perspectivă critică cu privire la integrarea tehnologiei în intervențiile terapeutice și vor participa la o serie de demonstrații cu privire la modul în care acestea pot fi integrate în practica profesională.

WS 3 – Ioana Iuga, Georgiana Roșca, Tamara Macea și Oana David: Parenting și reglare emoțională: Intervenții validate științific pe baza tehnologiei

Unul dintre obiectivele acestui workshop este acela de a cunoaște și a înțelege importanța și efectele abordării emoțiilor copiilor (conform datelor recente din domeniu), cât și elementele cheie în abordarea diferitelor emoții ale copiilor de către părinți (conform abordării coaching-ului emoțional). În cadrul workshopului conceptele vor fi abordate într-o serie de exerciții practice si creative, adaptate la diferite etape de vârstă.

Abilitățile de reglare emoțională au, de asemenea, un impact important asupra implementării strategiilor parentale. Părinții pot avea cunoștințe procedurale despre cele mai utile și sănătoase practici parentale, însă uneori pot întâmpina dificultăți în implementarea acestora, tocmai din cauza propriilor dificultăți de reglare emoțională. Astfel că un alt obiectiv al acestui workshop constă în familiarizarea participanților cu tehnici și strategii de gestionare a dificultăților de reglare emoțională ale părinților, din persepectiva Terapiei Focalizată pe Scheme Cognitive (Schema Therapy – Young, 2003). De asemenea, un obiectiv suplimentar al workshopului este acela de a explora rolul terapeuților în cadrul intervențiilor centrate pe dezvoltarea emoțională a copiilor și adolescenților, ilustrate prin intermediul platformei REThinkEMOTIONS. Vom analiza împreună modalitățile prin care se poate facilita angajarea beneficiarilor în activități, precum și creșterea nivelului de personalizare a experienței participanților.

WS 4 – Doru Vasile Marineanu: Factori de vulnerabilitate și factori de reziliență în procesul de luare a deciziei

Pe de o parte, relația dintre stres și cogniție este destul de simplă. Stresul, în multiplele sale forme, creează efecte cognitive printr-o varietate de moduri, majoritatea dintre acestea fiind negative. Atunci când analizăm, însă, mai profund această relație, observăm că apar o serie de dinamici complexe. Această interacțiune (cu multiple fațete) dintre stres și cogniție este relevantă pentru experiența participanților în cadrul misiunilor cu grad ridicat de risc, și este esențială în înțelegerea mecanismelor, pe care se fundamentează aplicațiile operaționale și clinice ale psihologiei militare.

Pentru a înțelege mai bine aceste complexități, este necesar să examinăm modul în care are loc procesarea informațiilor, în special în condiții de stres extrem. În acest sens, workshop-ul va reprezenta o oportunitate de a aborda o serie de subiecte, referitoare la aplicabilitatea și utilitatea acestui domeniu particular al psihologiei, în structurile cu atribuții în domeniul securității naționale, prin centrarea pe următoarele teme principale de discuție: (1) problematica aplicațiilor clinice și operaționale ale psihologiei militare și ce înseamnă misiuni cu grad ridicat de risc; (2) cadrul conceptual (definiții operaționale și conceptualizarea mai largă a sistemului uman de procesare a informației), necesar în procesul de înțelegere a ceea ce se întâmplă în mintea oamenilor pe timpul luării unor decizii importante, în condiții de stres extrem; (3) modalități de prelucrare a informațiilor cu impact asupra raționamentului, care contribuie la luarea deciziilor și la performanța umană (de exemplu, rolul funcțiile cognitive executive, stresul acut și stresul cotidian etc.); (4) efecte ale stresului asupra atenției, memoriei, raționamentului și luării deciziilor (de exemplu, modelul resursei cognitive limitate, efectul de tunelare, amintirile false, principalii factori de vulnerabilitate și factori de reziliență etc.); (5) tehnici de inoculare a stresului în gestionarea experienței luării deciziei sub stres (de exemplu, interogatoriile simulate, rolul tehnicilor sugestive și expunerea la dezinformarea sugestivă etc.)

WS 5 – Ticu Constantin: Evaluarea tulburărilor de personalitate; utilizarea scalelor standardizate și a grilelor de analiza a vizibilității pe rețele de socializare

Evoluțiile recente, tehnologice și pandemice, ne trimit tot mai mult în mediul online, în spatele ecranelor computerelor sau smartphone-urilor, fiind tot mai mult expuși mesajelor promovate pe rețelele de socializare. Într-un astfel de mediu, prezența publică a mesajului îi oferă sursei/ autorului prezumția de legitimate, fără ca noi să avem acces la indicatori comportamentali care să ne dea indicii despre echilibrul psihologic al persoanei care a emis/re-transmis un anumit mesaj, sau despre eventuale conduite deviante. Dacă în cadrul restrâns, interpersonal, echilibrul psihologic și eventualele tendințe/tulburări de personalitate sunt ușor de sesizat de ceilalți și afectează credibilitatea persoanei și a mesajelor transmise de aceasta, în spațiul virtual (pe rețelele de socializare) astfel de asocieri nu mai sunt posibile. Pe de altă parte, promovarea unor mesaje negative, toxice, care cultivă neîncrederea, promovează soluții nerealiste sau incită la ură, chiar dacă sunt promovate de un număr mic de persoane, pot avea afecte majore asupra unor colective restrânse (asociații, grupuri civice etc.) sau asupra colectivității (de exemplu, mișcările anti-vacciniste și conspiraționiste).

Pentru a evita expunerea la mesaje toxice promovate de persoane pe care le asumăm ca fiind bine intenționate, oneste și obiective, dar care pot fi afectate de anumite tulburări de personalitate sau tulburări psihice, ar fi utilă o grilă de decodificare, pe baza comportamentelor online, a potențialului funcțional (normal) sau disfuncțional (atipic) al unei identități/persoane active în mediul online. Pornind de la indicatorii comportamentali descriși în ICD-10 sau DSM-V, dar adaptându-i la mediul online, participanții la workshop vor exersa împreună modul de definire a unor indicatori măsurabili, vizibili în conduitele online ale unei persoane, indicatori pe baza cărora va fi posibilă estimarea unor tendințe disfuncționale, tulburările de personalitate sau tulburări psihice. 

WS 6 – Mihaela Rus: Rolul campaniilor de conștientizare în educarea utilizatorilor de drumuri

Unul dintre lucrurile reflectate de meta-analize în campaniile de siguranță rutieră desfășurate de-a lungul anilor este că eficiența acestor campanii variază considerabil în funcție de tipul de comportamentul care este identificat ca fiind disfunctional (R. Elvik, T. Vaa, A. Hoye, A. Erke, M.Sorensen, 2009). O altă meta-analiză arătată că efectele campaniilor realizate exclusiv in mass-media sunt mici, mai ales în comparație cu efectele campaniilor care sunt combinate cu alte forme de promovare (M. Peden, R. Scurfield, D. Sleet,D. Mohan, A.A. Hyder, E. Jarawan,  C. Mathers, 2004). Fără interactiune sau educație, campania mass-media nu are practic niciun fel de efect în ceea ce privește reducerea numărului de accidente rutiere, în timp ce adăugarea fiecăreia dintre aceste măsuri (interacțiune sau educație) asigură o reducere de peste zece procente.

WS 7 – Ana Moise: Rolul cunoașterii stilului de comunicare în evaluarea personalității

Obiectivul general al workshopului este acela de a le face cunoscute participanţilor strategii de evaluare informală a propriului stil de comunicare, a stilurile de comunicare ale celorlalţi cu ajutorul unor instrumente uşor de utilizat, şi de a integra aceste informaţii în scopul creşterii calităţii vieţii la locul de muncă, în familie sau în procesele de intervenţie pentru facilitarea sănătăţii emoţionale sau mintale.

La finalul workshopului, participanții vor reuși să:

  • Își evalueze propriul stil de comunicare
  • Își identifice stilul de comunicare al celor din jur
  • Comunice mai eficient la locul de muncă, în familie sau în contexte sociale variate
  • Își optimizeze calitatea vieţii prin creşterea confortului de relaţionare

Vom utiliza:

  • Instrumente de evaluare informală pentru identificarea stilurilor de comunicare
  • Elemente de cunoaștere  rezultate din integrării tuturor elementelor de comunicare
  • Exerciţii de identificare a stilurilor de comunicare ale celor din jur pornind de la strategiile învăţate

WS 8 – Marius Stanciu: Abordarea evoluționistă a anxietății: Conceptualizare și repere de intervenție

Atingând o prevalență de aproape 33% în decursul vieții, tulburările de anxietate reprezintă fără îndoială cele mai des întâlnite probleme mintale ale secolul XXI. Fie că vorbim despre fobii specifice (e.g. înălțimi, persoane străine, câini sau ace) sau frici anticipative difuze, aceste tulburări psihice conduc adesea individul spre disperare, consum de droguri, alcool sau comportamente compulsive, marcând concomitent calitatea vieții persoanelor aflate în jurul pacientului. Trăind în era geneticii, știm în baza cercetărilor empirice elaborate că indicele de eritabilitate al acestor tulburări se află în plaja 0.2-0.4. Acestea fiind spuse, ne putem întreba cu maximă pertinență de ce aceste tulburări persistă în rândul populației de astăzi în ciuda nivelului ridicat de detresă pe care ele le cauzează. 

Privite prin lentila teoriei evoluției prin selecție naturală, tulburările de anxietate par a fi, într-adevăr, un “rău necesar”. Mai articulat exprimat, ele par a fi – prima facie, cel puțin – costul pe care îl plătim în prezent pentru vigilența care a ajutat strămoșii noștri să supraviețuiască și să se reproducă în mediul ancestral în care moarte ne aștepta după fiecare stâncă. Sunt lucrurile, însă, atât de simple? Ce rol are, spre exemplu, personalitatea sau ghinionul primelor experiențe de viață în această ecuație? După cum sugera timid și Theodosius Dobzhansky, poate că nimic nu are sens decât în lumina evoluției. Cum putem diferenția între patologii în adevăratul sens al cuvântului, produse ale decalajului de adaptare și comportamentele cvasi-normale ce gravitează în jurul anxietății? Din nou, integrarea descriptivismului ontologic specific DSM-5 și ICD-11 în țesătura intelectuală a evoluționismului poate oferi nu doar o linie pertinentă de examinare epistemică a situației, ci și o perspectivă nouă asupra variantelor de tratament avute în vedere de către specialiști. 

În cadrul acestui atelier vom încerca să oferim o perspectivă integrativă a modelelor etiologice promovate în literatură, dar și a factorilor de risc ai tulburărilor de anxietate, integrând întrebările teleologice cu cele focalizate pe mecanismele proxime de acțiune. Nu în ultimul rând, vom încerca să examinăm într-o manieră lucidă suportul empiric existent în prezent asupra tratamentului farmacologic și terapeutic și să oferim noi perspective evoluționiste de tratament. 

WS 9 – Andrei Șerban Zanfirescu și Mădălina Petrescu: Starea de bine într-o lume digitalizată – perspective teoretice și practice de igienizare a stării de bine

În ultimii 20 de ani am asistat la un progres al tehnologiei care a contribuit la eficientizarea mai multor domenii precum medicina și educația. Acest progres a fost accelerat de restricțiile impuse de pandemie și a condus la o serie de avantaje ale utilizării platformelor digitale de lucru (de exemplu, Microsoft Teams, Google Classroom) și sociale (de exemplu, Google Hangouts, Zoom). Totodată, tranziția activităților fizice spre cele din mediul virtual a condus la o utilizare excesivă a platformelor online, uneori rezultând într-o serie de efecte nedorite: stres, epuizare profesională, dificultăți de concentrare, izolare socială, depresie, anxietate, tulburări ale somnului și lipsa activităţilor fizice.

Pe baza studiilor din ultimii doi ani, au fost elaborate diferite planuri sau strategii de combatere a efectelor negative asociate utilizării platformelor sociale virtuale. Pe baza strategiilor preluate din literatura de specialitate și folosind tehnicile de prevenție și intervenție din practicile psihoterapeutice, acest workshop își propune să abordeze:

  • tehnici de gestionare a stresului și igienizare a stării de bine
  • Metoda iWAE (Individualised Wellbeing and Resilience)
  • Exerciții de tip mindfulness pentru ameliorarea dificultăților de concentrare
  • Intervenții cognitiv-comportamentale și terapie motivațională care vizează utilizarea excesivă a platformelor sociale viruale

WS 10 – Cosmin Popa: Psihoterapia Cognitiv-Comportamentală în tulburările de personalitate de Cluster B

Prezența unei tulburări de personalitate, mai cu seamă a celor aparținând clusterului B, reprezintă un factor de menținere și chiar de agravare a tulburărilor psihopatologice specifice DSM-5. Din acest motiv, este nevoie de o abordare terapeutică diferită specifică mai mult asocierilor în comorbiditate decât tulburărilor unice, fapt ce implică inclusiv folosirea unor intervenții psihologice care și-au dovedit eficacitatea în tratarea acestor cazuri. Din această perspectivă, psihoterapiile cognitiv-comportamentale reprezintă în momentul de față, una dintre abordările psihoterapeutice cele mai eficiente în tratarea TP-urilor. Așadar, în cadrul acestui workshop, vor fi prezentate metodele de evaluare, conceptualizare, de stabiliere a obiectivelor și a întocmirii planului de tratament specific PCC, pentru două dintre tulburările de personalitate aparținând Cluserului B, respectiv TP narcisică și TP Histrionică.

WS 11 – Cătălin Luca: Expertiza psihologică în divorț: Conceptele psihojuridice pentru determinarea interesului superior al copilului

Aflată la intersecția dintre psihologie și drept, expertiza psihologică poate fi solicitată în orice litigiu privitor la stabilirea autorității părintești și/sau stabilirea sau schimbarea locuinței copilului. Aceasta ar putea oferi informații, în urma unor determinări și analize psihologice, cu privire la nevoile copilului în funcție de stadiul acestuia de dezvoltare; relațiile de atașament dintre copil și fiecare părinte; modul în care este afectat copilul de separarea/divorțul părinților; abilitățile parentale și istoricul de implicare în creșterea și educarea copilului; starea de sănătate fizică și psihică a părinților și modul în care aceasta afectează sau nu abilitățile parentale; disponibilitatea părintelui de a-l implica pe celălalt părinte în creșterea și educarea copilului etc., informații de natură psihologică care pot conduce la stabilirea interesului superior al copilului prin decizia instanței de judecată. Criteriile psihojuridice, conform legilației românești sunt împărțite  în criterii obligatorii și suplimentare și se referă la copil, părinți și persoanele față de care acesta a dezvoltat relații de atașament sau s-a bucurat de viața de familie. Aceste determinări psihologice pot fi realizate de un psiholog expert care deține competențe în stabilirea autorității părintești și locuinței copilului și care face, în anumite condiții, o cercetare științifică de caz în care sunt implicați părinții și copilul. Cercetarea este organizată, ținând cont de legislația care reglementează expertiza, pentru a răspunde obiectivelor stabilite de instanța de judecată.

WS 12 – Andrei Ion și Andrei Georgescu: Identificarea și Dezvoltarea HiPos: Metode & Bune practici

Majoritatea organizațiilor înțeleg importanța identificării, retenției și dezvoltării angajaților cu potențial, însa trei sferturi dintre programele de high-potentials (HiPo) nu reușesc să își atingă obiectivele. Programele de HiPo eșuează fie să identifice, fie să dezvolte eficient angajații cu potențial. Workshopul de față își propune să treacă în revistă aspectele care prezic probabilitatea ca un angajat să fie cu adevărat un HiPo, precum și bunele practici în designul unui program de dezvoltare, cu ajutorul dovezilor empirice, studiilor de caz și exercițiilor practice. Temele abordate vor fi: (1) impactul pe care un HiPo îl aduce în cadrul unei organizații, (2) diferențele individuale care descriu un HiPo, (3) comportamentele pe care le manifesta în general HiPos, (4) bunele practici în identificarea angajaților cu potențial, (5) bunele practici în organizarea unui program de HiPo.

WS 13 – Ana-Maria Cazan, Laura Teodora David și Camelia Truța: Competențe transversale și competențe specifice în consilierea pt carieră – programul JOBS

Proiectul JOBS a vizat dezvoltarea abilităților de management al carierei la elevii de gimnaziu și liceu, constând în introducerea unei materii trans-curriculară pe parcursul unui întreg an școlar. Metodele de predare folosite în cadrul lecțiilor au pus accentul pe activarea cognitivă și afectivă, profesorul având rolul de activator al experiențelor de învățare.

Proiectul JOBS a fost inițiat de Centrul pentru Proiecte Internaționale în Educație al Universității Pedagogice din Zurich cu scopul de a dezvolta materiale specifice orientării pentru carieră la elevii de gimnaziu și liceu care să susțină elevii în a) dobândirea unor competențe și abilități utile în viață, b) formarea unei percepții realiste privind oportunitățile de pe piața muncii în regiunea lor, c) luarea unei decizii privind educația lor viitoare și cariera lor profesională. Pe parcursul workshopului, participanții se vor familiariza cu activități centrate pe dezvoltarea și exersarea de competențe de auto-evaluare și auto-reglare, auto-prezentare și de relaționare, și cooperare. Competențele specifice vizează exersarea abilităților pentru susținerea unui interviu, de identificare a oportunităților de pe piața muncii și a cerințelor unui post. Exercițiile prezentate sunt proiectate pe modelul învățării active, centrate pe sarcină, participanții având ocazia să lucreze pe materiale concrete și adaptate problematicii orientării pentru carieră.  

Studiile de specialitate susțin că a-i motiva și a-i solicita pe tineri să își exercite direct priceperile câștigate este esențial pentru performanță.

WS 14 – Csaba Kiss: Examinare și reexaminare în psihofiziologia criminalistică

În activitatea profesională din spațiul penal observăm în ultimii ani o creștere a numărului de solicitări venite din partea instanțelor de judecată. De regulă vorbim despre solicitări dispuse de instanțe superioare cum ar fi Tribunalul, Curtea de Apel, Înalta Curte, instanțe care, în faze avansate ale activității de judecată, solicită expertize sau rapoarte de constatare criminalistică. 

Există, de asemenea, situatii in care subiectii examinărilor efectuate, în baza legii, solicită anularea rezultatelor și efectuarea unor noi examinări. În acest context (și nu numai) am participat la numeroase situatii în care aceste instanțe de judecată solicită reexaminări poligraf în forma unor noi rapoarte sau expertize de specialitate.

Workshopul îsi proune sa ofere tuturor specialiștilor în tehnică poligraf un set unitar de reguli, un model pentru realizarea noi activității de examinare poligraf. Modelul pe care noi îl dezbatem în cadrul workshopului va fi documentat cu siuatii și exemple reale în care noua examinare a produs o clarificare extrem de importantă a poziției procesuale a persoanelor implicate în procesul judiciar, și a determinat uneori orientarea definitivă a convingerii intime a magistratului chemat să judece cauza penală.

WS 15 – Paszka Preda Simona: Tehnici de reglare a stresului prin coerența inimii

Tehnicile de reglare emoțională cu ajutorul respirației axată pe inimă ajută la eliminarea intensității unei reacții sau a unui sentiment de fond, cum ar fi anxietatea sau frica. Scopul tehnicilor de coerență rapidă este acela de a auto-activa în mod conștient un sentiment regenerator. Sentimentele reînnoitoare sau pozitive creează coerență. Cercetările actuale arată că inima este mai mult decât o simplă pompă. Aceasta are o rețea neuronală complexă care este suficient de extinsă pentru a fi comparată cu un creier. Inima- creier sau sistemul nervos cardiac intrinsec este o rețea complexă de ganglioni, neurotransmițători și celule de sprijin, la fel ca cele ale creierului. Circuitul neuronal al creierului inimii îi permite să acționeze independent de creierul cranian (ex. să învețe, să țină minte, să ia decizii).

In cadrul workshopului, vom invita participanții să experimenteze pe loc tehnici de reglare și activare a unor emoții regeneratoare, astfel încât să observe cum pot deveni mai rezilienți și cum pot petrece cât mai puțin timp în starea de stres. De asemenea, în partea teoretică, vom arata cum funcționează inima și de ce este ea importantă, aducând în atenție studii care atestă beneficiile pe care persoanele le pot avea după repetarea tehnicilor propuse. Armonizarea inimii cu creierul oferă puterea previziunii, înțelegerea și reziliența prin care se pot accepta mai ușor, și într-un mod sănătos, schimbările și evenimentele stresante din viața de zi cu zi. Emoțiile și reziliența sunt strâns legate între ele deoarece emoțiile sunt principalii factori ai proceselor implicate în reglarea energiei, în dezvoltarea capacității de a face față stresului.

WS 16 – Victor Bohuș: Tehnologia în diagnoza și gestionarea tulburărilor mintale


Învățarea automată („machine learning”) poate prezice cu o precizie de 90% cine va dezvolta psihoză, pe baza textelor pe Reddit. Psihoterapia augmentată de realitatea virtuală și cea asistată de roboți sunt dezvoltări recente și eficiente în gestionarea fobiilor și a tulburării din spectrul autist.

Obiectivul atelierului este diseminarea implicațiilor tehnologiei în privința diagnozei și a tratării tulburărilor mintale. Câteva teme principale sunt enumerate mai jos.

Diagnoză

  • machine learning & tulburările mintale
  • analiza AI a limbajului scris si oral
  • tehnologia de tip „momentary assessment”
  • Cambridge Analytica
  • date culese cu un smartwatch

Tratament

  • expunere in realitatea virtuală
  • terapia asistată de roboți
  • terapia online
  • aplicații de telefon de sănătate mintală
  • e-content ca auxiliar în terapie

WS 17 – Oana Cobeanu și Doriana Silion: Principii de bază în terapia centrată pe scheme pentru copii și adolescenți: Aplicații practice prin chair work și imagerie dirijată

Terapia centrată pe scheme este o formă integrativă de psihoterapie, care include elemente din terapia cognitiv comportamentală, pihodinamică, terapia gestalt, și care are la bază teoria atașamentului. 

În cadrul acestui workshop, vor fi abordate nevoile emoționale de bază, schemele dezadaptative timpurii și felul în care ele iau naștere, modurile disfuncționale de coping și modul în care ele întăresc tiparele disfuncționale de gândire și interacțiune, și felul în care pot fi folosite tehnicile experiențiale în lucrul cu copiii și adolescenții. 

Participanții vor învăța:

  • Să identifice tiparele disfuncționale de interacțiune în familie și felul în care diferitele tipuri de parenting influențează dezvoltarea schemelor dezadaptative timpurii.
  • Să construiască o conceptualizare de caz folosind conceptele terapiei centrate pe scheme.
  • Cum se pot folosi de relația terapeutică pentru a însoți copiii și adolescenții în recunoașterea și modificarea propriilor scheme și moduri de coping.
  • Prin intermediul exercițiilor în diade, vor putea aprofunda teoria și vor dobândi o imagine mai clară asupra lucrului cu modurile difuncționale de coping.
  • Cum să se folosească de tehnicile de imagerie pentru a ajunge la Copilul Vulnerabil, a-i oferi parentaj limitat, și pentru  a combate modurile disfuncționale de Părinte (Critic, Soliticant, Care induce Vinovăție).
  • Cum să utilizeze tehnicile de chairwork pentru a înțelege și modifica modurile disfuncționale de coping și a întări modurile Competente (Copilul înțelept, Părintele Blând, Protectorul Bun).
  • Să ghideze părinții în a înțelege și îndeplini nevoile copiilor, dar și în a deveni conștienți de influența pe care propriile scheme dezadaptative și moduri disfuncționale afectează relația lor cu copiii.

WS 18 – Iulia Ciorbea și Cătălin Nedelcea: Dezvoltarea relației terapeutice în psihoterapia focalizată pe emoții (EFT)

De ce sunt emoțiile importante? Cum devin emoțiile problematice? În ce fel putem dezvolta relația terapeutică astfel încât să susțină procesarea emoțiilor dureroase ale clienților? Acestea sunt întrebările generale la care vom căuta să răspundem în cadrul acestui workshop. În terapia focalizată pe emoții (EFT), dezvoltarea și menținerea relației terapeutice este un principiu primordial și are întâietate în fața principiilor de lucru terapeutic propriu-zis. Relația terapeutică susținută de EFT subliniază un mod de lucru cu clienții care combină acceptarea, înțelegerea, acordajul emoțional empatic cu disponibilitatea de a avea încredere deplină în client ca expert al propriei experiențe interioare, în timp ce terapeutul rămâne responsiv, oferind ghidaj și structură pentru a facilita procesarea emoțiilor dureroase. O astfel de relație facilitează reglarea emoțională la niveluri la care transformarea emoțiilor să fie posibilă. 

WS 19 – Mădălina Petrescu și Valentina Neacșu: Terapia online în contextul pandemic – avantaje, limite și provocări

Odată cu izbucnirea pandemiei de COVID 19, lumea s-a schimbat dramatic și fiecare dintre noi a trebuit să se ajusteze și să se adapteze la noua paradigmă. Desi terapia online a existat și inainte de 2020, ritmul de utilizare al acesteia a crescut exponențial în ultimul an și, implicit, și provocările generate de acest mod de lucru.

Obiectivele acestui workshop ar fi ca participanții să înțeleaga mai bine specificul, avantajele și limitele terapiei online și, de asemenea, să facă față mai eficient provocărilor apărute în acest context.

Workshopul va presupune parcurgerea de către participanți a unei etape de intercunoaștere, a unei etape de lucru corporal și senzorial, și se va încheia cu etapa de concluzii. Etapele de lucru vor fi secondate de discuții privind specificul demersului online și modul în care terapeutul poate face față în cel mai eficient mod provocărilor și problemelor apărute.

WS 20 – Bogdan Oprea, Liubița Barzin și Delia Vîrgă: Intervenții de remodelare a postului: de la ce putem face la cum facem!

Intervențiile de remodelare a postului pot crește productivitatea angajaților cu 14.10%, conform estimărilor pe baza rezultatelor meta-analitice. Remodelarea postului reprezintă setul de modificări ale resurselor și solicitărilor de la locul de muncă pe care angajații le fac în mod proactiv. Aceasta este asociată cu un nivel crescut de implicare în muncă și de satisfacție cu munca, și cu un nivel scăzut de epuizare profesională. În plus, este asociată pozitiv cu performanța în muncă, satisfacția și loialitatea clienților.

Remodelarea postului implică patru componente: creșterea resurselor esențiale (creșterea autonomiei și a oportunităților de dezvoltare), minimizarea obstacolelor (ignorarea colegilor cu un impact emoțional negativ sau evitarea sarcinilor mult prea solicitante), creșterea resurselor sociale (căutarea sprijinului și feedback-ului din partea superiorilor, subordonaților au subalternilor), și creșterea provocărilor (asumarea unor responsabilități suplimentare sau implicarea în noi proiecte)

Având în vedere că proiectarea posturilor, ca o soluție pentru creșterea performanței și stării de bine a angajaților, reprezintă un subiect de studiu central în psihologia industrial-organizațională, acest workshop își propune sa ofere participanților soluții practice legate de:

  • identificarea si definirea tipurilor de activități ce au ca scop remodelarea postului;
  • prezentarea instrumentului psihometic utilizat pentru măsurarea remodelării postului;
  • se va ilustra, prin exemple practice, eficienta diferitelor tipuri de intervenții asupra remodelării postului și stării de bine a angajaților, demonstrata de studiile meta-analitice;
  • se vor prezenta exemple concrete de programe de intervenții, derulate in vederea implementării activităților de remodelarea a postului, cu efect asupra stării de bine;
  • pe baza informațiilor anterioare si a exemplelor practice, participanții vor experimenta modalități concrete de remodelarea postului, adecvate experienței lor.

WS 21 – Iolanda Clenciu: Vocea și vorbirea psihoterapeutului

Vocea umană are caracteristici care țin de personalitatea și particularitățile anatomice specifice fiecărui individ și este amprentată de dispoziția psihologică. Vocea autentică, reală, diferă de vocea cu măști (extroverții vorbesc mai repede și mai tare, vocea rușinată este aerisită și retrasă, o personalitate nesigură poartă o mască autoritară, vocea sună apăsat și strâns în încercarea de a controla comunicarea, personalitatea subminată, căreia i s-a spus des „nu esti bun de nimic,” poartă masca aroganței, folosește un ton superior). Vocea autentică se recunoaște după sunetele primare (tușit, strănut, oftat, râs) care dau indicii despre sunetele timbrului natural. Timbrul autentic este prezent atunci când persoana nu se cenzurează, este liberă, fericită. Anatomic , limbajul este procesat bilateral în cortex. Emisfera stângă este responsabilă de ceea ce spunem, cuvânt, aspect lingvistic al limbajului; traduce orice percepție în reprezentări logico-semantice și fonice ale realității, și comunică cu exteriorul pe baza codajului logico – analitic. Emisfera dreaptă este responsabilă de modul în care spunem lucrurile, tonul vocii, ritmul, asocierile de idei, sinteza.

În comunicarea zilnică, vorbirea poate fi neglijentă, cu sincope, stridentă, prea înceată, la limita inteligibilului. În vorbirea oficială (în cabinet) se observă însă orice imperfecțiune, receptorul obosește repede, face eforturi de ascultare, nu receptează corect mesajul, emițătorul dă impresia că nu este convins de ce spune, discursul nu traversează bariera convenției, mesajul nu ajunge la receptor. Un bun psihoerapeut simte reacțiile nonverbale ale clientului, se conectează la mesaj, se adresează cu simplitate și răbdare. Este atent la limbaj, ton, ritm, vocabular, erori, conținut. Devine o interfață între mesaj și client, folosește corect paralimbajul, este calm, convingător. Discursul său are intenție, elocvență, dă timp pentru decodificarea, procesarea și integrarea mesajului transmis, emană energie, pronunția este corectă, rostirea fermă, limpede. Ritmul vorbirii se adaptează în funcție de mesajul transmis: fermitatea animă, antrenează, iar în hipnoză ritmul este larg, tonul mic, vocea devine aproape șoptită și moale. Procesul de învățare a unei voci clare, inteligibile, este de durată, implică învățarea unei respirații corecte și ample, și presupune exerciții de vorbire, gimnastică facială, iar psihologic renunțarea la frustrare și câștigarea încrederii.

WS 22 – Buta Monica, Miron Anca și Liviu Crișan: Evaluarea psihologică și consilierea la copii și adolescenți prin soluții online – Platforma CogniKit

Conform UNICEF-România (2010), aproximativ 800.000 de copii și adolescenți din România întâmpină diverse probleme de sănătate mintală. Doar 1-5 % dintre cei aflați în această situație au acces la servicii de evaluare și intervenție de calitate (Strategia Națională pentru Sănătatea Mintală a Copilului și Adolescentului, 2016). Pentru a îmbunătăți accesibilitatea serviciilor de sănătate mintală și pentru a contribui la egalitatea de șanse, în special în cazul copiilor din mediul rural, este necesară dezvoltarea și utilizarea de soluții online de evaluarea și intervenție psihologică. Soluțiile online oferă specialiștilor șansa de a face un screening adecvat nevoilor psihologice ale fiecărui copil și de a oferi pachete de servicii personalizate, de evaluare și consiliere prin intermediul tehnologiilor digitale. Utilizarea acestor tehnologii este cu atât mai importantă acum, când copiii și adolescenții sunt „nativi digitali”. Aceștia au așteptări crescute legate de comunicare mediată digital, acces facil la conținuturi relevante și de interes, precum și informație în format multimedia. Pentru a acoperi aceste cerințe, psihologii și consilierii trebuie să poată aplica noile tehnologii digitale în livrarea serviciilor psihologice de evaluare și intervenție. Platforma CogniKit a fost dezvoltată tocmai ca soluție la aceste solicitări. Aceasta este o platformă online, multiuser, care permite atât beneficiarilor (copii, adolescenți, părinți), cât și furnizorilor de servicii de evaluare și intervenție (consilieri școlari și psihologi) să acceseze instrumente de evaluare și intervenție, pentru diagnoza precoce și intervenția eficientă, de orice tip (prevenție universală și indicativă, consiliere, psihoterapie). Prin intermediul CogniKit specialiștii au ocazia să își adapteze serviciile psihologice la stilul de viață al beneficiarilor acestora și să utilizeze instrumente psihologice avansate, dezvoltate sau adaptate specific pentru populația din România, Astfel, platforma contribuie semnificativ la îmbunătățirea accesibilității și calității acestor servicii în rândul copiilor și adolescenților. 

WS 23 – Eugen Avram: Psihologie medicală aplicată – spețe și cazuri

Workshopul prezintă o serie de spețe și cazuri din experiența clinică de spital (Spitalul Clnic de Urgență Bagdasar Arseni). Se va prezenta modelul de evaluare: încadrări OMS, încadrări legale, încadrări psihologice. La fiecare caz prezentat se va face conceptualizarea. Se vor evidenția modelele de erori de evaluare, problema reducționismului în evaluarea psihologică. În funcție de dorințele participanților, tematica se va orienta către spețe particulare. Se vor avea în vedere patologiile somatice în general, și cele neurochirurgicale – procese tumorale, patologii vertebro-medulare, traumatisme cranio-cerebrale, boala Parkinson.

WS 24 – Doru Vasile Marineanu: Pandemia dezinformării și controlul știrilor false: Strategii de reducere a efectelor psihologice ale Covid-19

Pandemia COVID-19 a devenit o problemă care afectează sănătatea și starea de bine la nivel global, reprezentând atât o criză epidemiologică, cât și una psihologică (APA, 2020). Pe lângă implicațiile fizice, economice și sociale, consecințele psihologice ale acesteia sunt, din ce în ce mai mult, abordate în literatura științifică. Distanțarea fizică, schimbările cotidiene din viața noastră, pierderea locului de muncă și durerea cauzata de moartea celor dragi se asociază cu probleme de depresie, anxietate, furie, somatizare, tulburări ale somnului etc. (Hossain et al., 2020).

De aceea, căutarea suportului social și conexiunea cu ceilalți, prin intermediul rețelelor sociale, sunt esențiale. Cealaltă fațetă a socializării, prin social-media, o constituie dezinformarea, cu consecințe sociale și psihologice semnificative (Ali et al., 2021). Se pare că infodemia, din jurul COVID-19, afectează sănătatea mintală, dezinformarea devenind omniprezenta, printr-un pattern pervaziv, chiar și în rândul unor pacienți aflați în stare gravă din cauza virusului, care continua să susțină că acesta este o farsă pusă la cale de oculta mondială.

Prin urmare, dezinformarea, în acest context, reprezintă o provocare majoră, ceea ce a condus la creșterea rapidă a interesului pentru psihologia știrilor false (Pennycook & Rand, 2021). Aspectele teoretice, referitoare la imunizarea împotriva știrilor false, vor fi completate cu exemple relevante, prin centrarea pe următoarele teme principale de discuție:

  • modul în care factorii de risc și stresorii, asociați pandemiei, afectează sănătatea mintală, în special în rândul populațiilor vulnerabile;
  • maniera în care platformele social media facilitează dezinformarea și infodemia cu conținut înșelător (mituri, zvonuri etc), care subminează sănătatea psihologică și eforturile de a atenua impactul COVID-19;
  • mecanismele care facilitează dezinformarea și răspândirea știrilor false și soluțiile potențiale pentru reducerea acestui fenomen;
  • tipurile de intervenții, care vizează combaterea dezinformării, prin social media, centrate pe abordări corective (debunking) și/sau preventive (prebunking).

WS 25 – Andreea Neagu: Terapia prin Joc Integrativ ca instrument creativ de accesare a Sinelui

Terapia prin Joc Integrativa este o abordare adaptata la nivelul de dezvoltare al clienților, bazata pe dovezi, in care este folosit jocul si puterile sale terapeutice ca instrument principal. Scopurile acestei abordări sunt acelea de a ajuta clienții cu vârste intre 2-10/11 ani si familiile acestora sa prevină sau sa rezolve dificultăți psiho-sociale, de a crea un context pentru schimbare la diferite niveluri ale funcționalității psihice, dar si de a facilita creșterea personala.

O parte dintre puterile terapeutice ale jocului au rolul de a facilita comunicarea si exprimarea de sine, de a îmbunătăți relațiile sociale, relația terapeutica putând deveni astfel un nou model social. De asemenea, abilitățile noastre adaptative sunt stimulate si îmbunătățite, prin accesarea puterilor terapeutice ale jocului, unele dintre aceste abilități fiind rezolvarea de probleme si schimbarea perspectivei. Daca acestea sunt accesate in mod creativ, folosind limbajul jocului, copilul le poate folosi in procesul de dezvoltare in mod natural, făcând astfel fata mai ușor factorilor stresori întâlniți in viața de zi cu zi. In cadrul workshopului propus, va invit sa experimentam împreună, intr-un mod practic alternat cu elemente teoretice, modalități de dezvoltare a acestor abilități adaptative, facilitate de puterile terapeutice ale jocului din Terapia prin Joc Integrativa. Vom folosi elemente de terapie prin joc directiva si non-directiva, joc corporal, joc proiectiv sau simbolic si joc de rol, alături de alte instrumente specifice acestui tip de intervenție terapeutica si vom descoperi împreună cum putem aduce aceste instrumente in practica noastră clinica de lucru cu copii si familiile acestora.

WS 26 – Ovidiu Gavrilovici: Identitatea narativă – perspective recente în schimbarea terapeutică

Perspectivele psihologiei narative au urmat indeaproape, si in acelasi timp, la distanta, dezvoltarile “revolutiei narative” din stiintele sociale. Conceptualizarea, in etape, a “identitatii narative” a creat spatiu pentru noi atitudini si modalitati relationale de comunicare influenta, inclusiv in temei terapeutic. De la conceptia lui MacAdams despre viata ca naratiune la aplicatiile terapeutice si comunitare ale lui Michael White si David Epston, workshopul pune in relatie si in contrast radacinile epistemice pe care se bazeaza cercetatori si practicieni narativisti in prezent. Fara a epuiza universul in dezvoltare a acestui domeniu, participantii vor putea experimenta, colaborativ, modul de aplicare a unor principii narative decantate in studii, interventii psiho-sociale, si cazuri clinice in cateva exercitii. Evaluarea participativa a workshopului se realizeaza prin intermediul practicii narative comunitare a “Ceremoniei definitorii” (Meyerhoff, 1992; White, 2007).

WS 27 – Nicolae Dumitrascu: Utilizarea unei metode Rorschach contemporane (R-PAS) în practica clinică

Noua metodă Rorschach-Performance Assessment System (R-PAS; Meyer, Viglione, Mihura, Erard, & Erdberg, 2011) va fi prezentată din perspectiva abordărilor moderne de evaluare psihologică: (1) măsuri explicite vs. implicite ale personalității (2) teste de performanță tipică vs maximală. Workshopul va include o descriere generală R-PAS (baza empirică, administrarea, scorarea și interpretarea) și un studiu de caz pentru a ilustra utilizarea lui în evaluarea clinică (cu accent pe tulburările de gândire și pe funcționarea socio-emotională). Familiaritatea participanților cu metoda Rorschach este preferabilă, dar nu necesară.