Dezbatarea 1 – Arhetipurile inconștientului colectiv: amintiri din viitor

Moderator: Lavinia Țânculescu-Popa

Invitați: Cristian Constantinescu, Iulia Feordeanu și Andrei Chiriac

Pacienți, oameni obișnuiți, artiști, oameni de știință, mistici. Toți experimentează inconștientul colectiv ca având și un aspect care pare că sfidează timpul, și care ghidează, procesul bolii și vindecării, procesul vieții personale în cele mai tulburi momente, procesul creativ, experiența religioasă sau procesul de descoperire științifică. Pentru studierea structurilor arhetipale, în jurul lui Jung și al psihologiei analitice s-a format grupul inter-disciplinar de la Eranos din care au făcut parte printre alții și Wolfgang Pauli și Mircea Eliade.

În cadrul prezentării un asemenea set de obiecte inconștiente care par extrase din cartea “Amintiri din viitor” a lui Erich von Daniken, apare într-un vis al unei paciente a mea: “Găsesc într-o cutie niște obiecte vechi. Sunt foarte, foarte vechi însă sunt futuristice. Până și în epoca noastră arată ca din viitor. Sunt foarte colorate, nu știu exact ce utilitate au, însă arată atrăgător.”

Experiențe clinice legate de patologia schizofreniei, experiențe clinice ale transferului și contra-transferului cu elementele lor care trimit la conceptul de sincronicitate, de unitate psiho-fizică a lumii, experiențe literare (Eliade), filosofice (Blaga) sau plastice (Brâncuși), experiențe științifice (Newton, Kepler, Jung, Pauli, Eliade) sau religioase (Devi Bhagavatam), cu toate gravitează în jurul ideii de experiență arhetipală, și anume în jurul ideii de obiect paradoxal, vechi și nou, personal și universal, profan și sacru, care face parte din lumea fenomenală, inteligibilă, dar este în același timp este deschis către mister.


Dezbaterea 2 – Fațete ale burnout-ului psihoterapeutului în context pandemic

Moderator: Celestina Dumitriu

Invitați: Cristina Flueraș, Mariana Cosenco și Cristina Trepcea

Burnoutul este o consecință a nivelului ridicat al stresului occupațional de durată și poate avea manifestări marcante din punct de vedere emoțional și al relaționării, având implicații majore în eficiența și realizarea profesională.

Diferit de alte domenii de activitate, munca psihoterapeutului implică în mare măsură zona emoțională, presupune prezența focusată și deseori atingerea unui miez de suferință.

Empatia, ca bază a intersubiectivității, reprezintă fundamentul relaționării umane autentice și este un mecanism vital în psihoterapie; comunicarea online o poate influența, însă nu o poate anula.

Pe de altă parte, în lumea online, lipsa senzației prezenței fizice a celuilalt, asa cum o avem când corpurile ocupă același spațiu, determină ca dimensiunea corporală să fie contractată, iar virtualitatea să fie dilatată, implicând o reducere a receptivității empatice și extinderea interpretării empatice.  Tehnologia online devine o parte semnificativă a cadrului și mai mult decât atât, devine sursă și țintă a transferului.

Putem vedea cum ecranul computerului îndeplinește rolul de spațiu tranzițional între sine și celălalt, iar spațiul virtual poate fi considerat ca o extensie a spațiului intrapsihic, fapt care dă naștere unei mari varietăți de proiecții, de care psihoterapeutul este necesar să țină cont în munca sa, alături de toate celelalte dinamici avute în vedere în mod obișnuit. În ce măsură toate acestea suprasolicită psihoterapeutul în munca sa și ce modalități de diminuare a stresului datorat lucrului online în context pandemic putem accesa, vă invităm să descoperim într-o discuție cu sens în cadrul Conferinței APR, la dezbaterea Fațete ale burnout-ului psihoterapeutului în context pandemic.


Dezbaterea 3 – Copilul victimă: bune practici în evaluarea și intervenția psihologică în cazurile de abuz sexual

Moderator: Gabriela Dumitriu

Invitați: Marian Trușcă, Magdalena Oncescu, George Visu-Petra, Mihaela Chiper și Florina Bicoiu

Dezbaterea are ca obiectiv principal atât compatibilizarea practicii psihologice cu obiectivele demersului judiciar, având în vedere faptul că o speță de abuz sexual este, fundamental, o speță penală, cât și stabilirea unor repere de bune practici în abordarea psihologică a copilului victimă a abuzului sexual, de la evaluare la intervenție.

În contextul în care abuzul sexual asupra copiilor reprezintă una dintre cele mai grave forme de violenţă, cu consecințe dramatice pe termen scurt, mediu și lung asupra funcționarii psiho-sociale a victimei, unele dintre ele încă necunoscute pe deplin, cunoașterea dimensiunii actuale a acestui fenomen și exersarea dinamicii multidisiplinare de abordare a acestor cazuri este necesară, dacă nu obligatorie, pentru a acorda sprijin adecvat copilului. 

Dezbaterea costituie un precursor al ghidului de bune practici în expertiza psihologică a copilului victimă a abuzului sexual și, în cadrul ei, sunt abordate următoarele teme:

  • Expertiza psihologică în abuzul sexual – repere în practica clinică, metodologia de evaluare, protocoale de audiere; 
  • Consecințele victimizării pe termen scurt, mediu și lung;
  • Cadrul legal în materia abuzului sexual – instrumentarea cauzelor cu minori, de la suspiciune până la soluționare; obligațiile persoanelor care iau cunoștință de suspiciunea sau existența unui abuz sexual; rolul psihologului în ancheta judiciară; dificultăți psihologice și riscuri pentru copil;
  • Problematica credibilității și a riscului de retraumatizare în procedurile specifice audierii și evaluării;
  • Competențe necesare, riscuri, probleme și dificultăți întâmpinate în pocedura de expertiză a copilului victimă a abuzului sexual;
  • Necesitați privind abordarea psihoterapeutică adecvată a copilului și familiei;
  • Medii și oportunități actuale de sprijin a copilului victimă și a familiei, în România;
  • Nevoi și direcții în abordarea psiho-juridică a spețelor de abuz sexual.

Dezbaterea 4 – Rezidențiatul clinic online. Telepsychology.ro – soluție pentru dezvoltarea abilităților practice ale tinerilor absolvenți!

Moderator: Ion Duvac

Invitați: Sina Calota și Dan Alexandru Duvac

Una dintre cele mai mari provocări pentru orice absolvent al facultăților de psihologie este accesul la cazuri pentru a-și valida cunoștințele acumulate. Dezbaterea are ca obiectiv abordarea acestor limitări.

Clinica de Imunopsihologie și Psihosmatică Duvac & Duvac a venit cu o soluție inovativă, lansând conceptul de Rezidențiat clinic online! Acesta a fost organizat pe platforma noastră online Telepsychology.ro. Psihologii clinicieni cu drept de eliberă practică, aflați în supervizare, pot aplica pentru acest proiect, fiind implicați în programele de acordare a Prim ajutorului psihologic gratuit pentru suport covid – PSYCOVID-19, pentru copii și adolescenți, vărstnici, sau pacienți oncologici. Psihologii rezidenți au acces la traininguri dedicate pentru a opera pe platforma telepsychology.ro, pentru a acorda prim ajutor psihologic gratuit, beneficiind de tutoriat dedicat.


Dezbaterea 5 – Provocările mediului virtual

Moderator: Florinda Golu și Roxana Maier

Invitați: Adrian Roșan, Tiberiu Dughi, Dana Rad, Gavril Rad, Flavia Teculeasa și Mircea Radu

Contextul pandemic actual ne pune în ipostaza de a face față unor provocări variate și inedite. Și tocmai pentru că totul e atât de nou și neașteptat, apar o serie de incertitudini legate de modul în care evoluează lucrurile în viața noastră: am fost puși în ipostaza adaptării și a flexibilizării, mai mult ca niciodată.

Schimbările pe care le parcurgem sunt noi, volatile, surprinzătoare, ambigue, necunoscute sau parțial necunoscute. Ceea ce se întâmplă acum cu noi este ceva pentru care nu ne-am pregătit, însă e necesar să facem față. Cine s-ar fi gândit că timp de câteva luni vom lucra toți online? Cine s-ar fi gândit că după lucrul online nu ne vom intoarce integral la munca față în față?

În ce fel am reușit să facem aceste schimbări – de la față în față la online? Am fost noi oare pregătiți pentru aceste schimbări? Cât de pregătiți am fost? Cum s-a desfășurat pandemia pentru noi? Care să fie sensul primelor săptămâni, luni pe care deja le-am parcurs? Care să fie sensul săptămânilor pe care le parcurgem acum, pentru că totuși pandemia încă nu s-a terminat? În ce fel am reușit să ne adaptăm și readaptăm la toate aceste schimbări? Iată doar unele dintre întrebările la care moderatorii, alături de invitații lor, vor încerca să răspundă în cadrul dezbaterii.

Vă invităm așadar la o dezbatere despre modul în care pandemia ne influențează viețile, familiile, felul de desfășurare al carierei, felul în care mergem înainte.


Dezbaterea 6 – Aplicații ale inteligenței artificiale în psihologie

Moderator: Cezar Giosan

Invitați: Liviu Dinu, Aurelian Bizo și Mihnea Muraru

Termenul de Artificial Intelligence (AI) este de obicei folosit pentru a descrie tehnologia concepută pentru a efectua activități care necesită în mod normal inteligență umană. In psihologie, AI se folosește din ce in ce mai mult la procesarea limbajului natural, la analiza gesturilor si semnalelor asociate cu distres, precum si la evaluarea persoanelor care necesita intervenții psihologice. Unele soluții AI folosesc aceasta tehnologie pentru a diagnostica pacienți si a propune metode de intervenție adecvate, atât din punct de vedere terapeutic, cat si financiar. Alte soluții AI înlocuiesc complet rolul terapeutului, oferind ședințe de terapie sau dialog care se apropie mult de naturalețea dialogului uman. Aceasta masa rotunda este o incursiune acest teritoriu, analizând progresul de pana acum, direcțiile viitoare de dezvoltare, precum si pericolele sau problemele potențiale de care trebuie sa fim conștienți când utilizam aceasta tehnologie in înțelegerea si modelarea comportamentului uman.


Dezbaterea 7 – Locul psihologiei și al psihologilor în societatea românească

Moderator: Ada Roseti

Invitați: Daniel David, Delia Vîrgă, Dragoș Iliescu și Aurora Szentagotai

Această dezbatere aduce în atenție o temă cu miză maximă – cum ieșim din zona miturilor, a glumelor și a clișeelor, pentru a deveni un partener de încredere nu doar al societatii civile, ci și al tuturor celor care pot beneficia de serviciile noastre. Vom scoate la iveală percepții despre profesia noastră, unele greșite, multe dintre ele corecte, și vom dezbate cu privire la responsabilitățile pe care ar trebui să ni le asumăm, atât ca organizație profesională, cât și, fiecare dintre noi, ca profesioniști în acest domeniu.


Dezbaterea 8 – Perspectiva etică în evaluarea psihologică

Moderator: Ramona Iocsa Pora

Invitați: Andrei Ion, Delia Vîrgă, Vasile Marineanu și Cătălin Luca

În ultimii ani, s-a afirmat tot mai mult necesitatea orientării activității profesionale a psihologului practician către înțelegerea complexității rolului său profesional în relația cu beneficiarii. Această necesitate a determinat o creștere a ponderii importanței componentei etice în reglarea activității practicienilor.   

În numeroase situații, psihologul practician implicat în activități de evaluare psihologică, activități ce implică decizii cu impact asupra vieții beneficiarilor, se confruntă cu dificultăți în procesul decizional, dificultăți determinate de conflictul creat de presiunea normelor profesionale, presiunea principiilor etice asociate profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, standardelor etice de conduită, sistemul de valori personale ale specialistului. Ce înseamnă un comportament etic în procesul de evaluare psihologică? Care sunt componentele esențiale ale unei abordări etice în evaluarea psihologică? Cu ce dileme și prejudecăți se confruntă practicienii implicați în astfel de activități? Ce înseamnă metodologie de evaluare psihologică adecvată din perspectivă etică?  

Vă invităm așadar la o dezbatere despre importanța abordării etice în procese sensibile de evaluare psihologică și cum putem să ne dezvoltăm profesional și personal în direcția unei practici profesionale etice.


Dezbaterea 9 – Psihoterapia copilului- de la metodă la practică

Moderator: Marina Badea

Invitați: Adriana Măgura, Andrei Chiscu, Paul Moroșanu, Simina Angelescu și Cristina Dinu Popa

Cunoaștem deja că în ultimii ani dezvoltarea psihosocială a copilului a fost tot mai mult influențată de tehnologie și rețelele de socializare. Relațiile dintre părinți și copii, performanța școlară, ariile de interes au acum un alt focus: impactul informațional și jocurile online. De asemenea, din martie 2020 copiii au resimțit tot mai acut consecințele pandemiei, precum însingurare și izolare socială.  Rămânerea acasă pentru școala online a generat reacții diferite, de la demotivare și comoditate, la limitare, neputință și revoltă. Aflați în plin proces de creștere și descoperire de sine, nevoia copiilor și adolescenților de ghidare și suport emoțional a devenit deja cronică.

Asemenea lor, noi, psihoterapeuții care lucrăm cu copiii, suntem provocați să ajustăm cât mai suplu practica terapeutică și să ne îmbogățim ”arsenalului” tehnic.  Dar procesul nu poate fi susținut decât dacă punem eforturile în comun. Ne propunem, deci, să discutăm atât despre dificultățile întâlnite în munca noastră, cât și despre soluțiile pe care le-am experimentat. Prin această dezbatere deschidem porțile. Deschidem mințile pentru a explora împreună noi perspective. 

  • Care sunt cele mai importante aspecte pe baza cărora elaborăm strategia terapeutică cu copiii? 
  • Cum îi implicăm pe părinți? 
  • Părinții care citesc parenting sunt mai fericiți? Sunt mai competenți? Sunt mai autocritici? Dar copiii lor?
  • Noul context social a scos în prim plan probleme psihologice noi sau a accentuat dificultățile latente?
  • Am experimentat  lucrul on line cu copiii? Care sunt oare avantajele și limitele?

Dezbaterea 10 – Managementul schimbării în contextul muncii remote (work from home)

Moderator: Gabriela Martin

Invitați: Violeta Mangalagiu, Sergiu Maxim, Luminița Rusu și Mihai Andrei Platon

Schimbarea reprezintă, atât pentru profesioniști cât și pentru organizaţii, un proces necesar de adaptare la transformările mediului extern, văzut ca un sistem cu o evoluţie dinamică, deseori dificil de anticipat. În vremurile încărcate de incertitudine, lipsite de proceduri clare, managementul schimbării revine celor care au curajul să creeze un precedent, precedent ce poate deveni ulterior un model de bune practici. În contextul în care, de o bună bucată de vreme și în prezent, munca se desfășoară hibrid și preponderent de oriunde, nu neapărat de acasă, sau de la birou, practicieni și cercetători sunt invitați pentru a împărtăși din experiența și expertiza lor nemijlocită.